Prezenţa pavilionului românesc la expoziţia mondială de la Shanghai este un efort naţional pentru relansarea şi echilibrarea raporturilor economice bilaterate, cum explică ministrul român de externe Teodor Baconschi, deoarece relaţiile româno-chineze funcţionează mai mult din amintiri şi ca urmare a îndelungatei tradiţii, cum pare să spună raportul de aproximativ 1 la 10 dintre schimburile comerciale.

Baconschi afirmă că balanţa comercială trebuie echilibrată, promovând ceva mai agresiv şi inventiv în ceea ce priveşte produse româneşti : vinuri, mobilier şi orice altceva. Piaţa internă chineză e enormă, poate absorbi foarte multe mărfuri din România. Şi, în relaţia inversă, sunt aşteptate mai multe investiţii în România, care se află undeva la 400 de milioane de dolari investiţi de către companii chineze. Ar putea fi uşor dublată, triplată această cifră în următorii ani. Marea Neagră e un punct strategic, România e situată geografic astfel încât să devină inevitabilă pentru relaţiile majore comerciale, economice, între China şi Europa.

Ţările mari din Uniunea Europeană sunt şi cele mai prezente pe piaţa chineză, unde şi-au instalat toate marile companii europene unităţile de producţie. Uniunea Europeană, în ansamblu, reprezintă un partener mai mult decât privilegiat pentru China, alături de Statele Unite şi, bineînţeles că piaţa românească este, păstrând proporţiile, redusă în comparaţie cu piaţa din Germania sau Franţa, Italia, Marea Britanie.

Însă ţara noastră, susţine Teodor Baconschi, se inscrie în această nouă dinamică, în dialogul dintre Uniunea Europeană şi China. Există un palier bilateral pe care se încearcă să se construiască cât mai mult şi trebuie avut in vedere realismul de a se fixa nivelul de aspiraţie proporţional cu Produsul Intern Brut, cu situaţia economică şi cu capacitatea firmelor româneşti de a se proiecta internaţional. Ea este, deocamdată, relativ redusă, dar va creşte în timp.