Contextul actual

Creşterea bovinelor este o activitate tradiţională a populaţiei din zona rurală şi în special din zona montană şi deluroasă. Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus de energie şi natura furajelor pe care le valorifică, conferă creşterii şi exploatării bovinelor caracterul unei activităţi durabile şi de perspectivă.

Tot mai mulţi fermieri se orientează către creşterea şi exploatarea taurinelor de carne având în vedere posibilităţile oferite de structura efectivelor, de condiţiile geo-climatice, precum şi de cererea tot mai crescută a cărnii de bovine pe piaţa europeană.

În România se impune implementarea raselor de carne, în condiţiile în care rasele de vaci de carne aduc profit mai mare în zonele de munte, decât vacile de lapte. Cu alte cuvinte fermierii ar putea exploata, în mod gratuit, peste 2,1 milioane de hectare de păşuni şi pajişti alpine.

Clasificarea pajiştilor în funcţie de zonă:

-   suprafaţa totală a pajiştilor (păşuni şi fâneţe): 4.791.428 ha;

• în zona montană: 2.165.444 ha;
• în zona de câmpie şi deal: 2.625.984 ha.

Un alt motiv important este cel legat de un deficit de carne vită de peste 200.000 de tone/an, în Uniunea Europeană, în perioada 2007-2010. În momentul de faţă acest tip de vacă nu este foarte răspândit în România. Vorbim de un efectiv de 29 de mii de exemplare, adică nu mai mult de 2,3% din numărul total de exemplare.

Tehnologia de creştere a vacilor de carne este foarte simplă, şi costurile sunt mai scăzute decât în cazul creşterii vacilor de lapte. Primul lucru care reduce foarte mult costurile este că pentru vacile mame nu se construiesc grajduri. Animalele sunt ţinute tot timpul anului pe păşune, chiar şi în sezonul rece. Unele rase au nevoie de grajduri acoperite numai în perioada fătărilor. Altele, cum este rasa Angus, pot făta fără probleme la sfârşitul lunii februarie, chiar în zăpadă.

Mai mult, păşunatul este foarte bine controlat, cu garduri electrice. Animalele se mută de pe o parcelă pe alta atunci când înălţimea vegetaţiei scade la 10 cm. Această mutare trebuie să aibă loc o dată la 10-15 zile. În sezonul cald, pentru a preveni degradarea păşunii, animalele se mută chiar şi de două ori pe zi de pe o parcelă pe alta. Întreţinerea vacilor de carne costă cu atât mai puţin cu cât pentru creşterea acestora, furajul principal este masa verde, care reprezintă 90-95% din furajul total.

Cele mai cunoscute rase de carne sunt rasele aberdeen- angus, caharolaise, limousine şi bleu blanch belgique.

PÂRGHII PENTRU CREŞTEREA CAPACITĂŢII POTENŢIALE PRODUCTIVE

SPECIFICE RASELOR DE TAURINE EXPLOATATE ÎN ROMÂNIA

Pentru creşterea numărului de ferme de vaci de carne, Ministrul Agriculturii, prin agenţiile subordonate, încearcă stimularea acestui sector prin:

- integrarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine la

normele şi standardele UE;

- promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine în direcţia măririi şi îmbunătăţirii producţiei de carne ;

- susţinerea financiară a organizării exploataţiilor în asociaţii;

- stimularea creşterii efectivelor în zonele montane care prezintă oportunităţi în creşterea taurinelor.

Ameliorarea genetică a efectivelor de taurine reprezintă o activitate cu caracter prioritar în strategia de dezvoltare a zootehniei şi se realizează prin lucrări de selecţie, efectuate pe baza controlului oficial al performanţelor şi de reproducţie dirijată, cu precădere prin însămânţări artificiale.

Orientarea lucrărilor de selecţie la taurine este în strânsă corelaţie cu direcţiile de exploatare a raselor, care condiţionează atât obiectivele ameliorării, cât şi ponderea diferitelor criterii în evaluările genetice ale populaţiilor rasiale.

Efectivele de vaci de carne şi producţia din ultimii 3 ani

La data de 31 iulie a.c. :

• efectivul total de bovine : 2.636.000 capete
• producţie totală de carne de vită : 163.200 tone (carne în viu)
• au fost sacrificate : 492.700 capete, cu o greutate medie de 331 kg/animal.

Menţionăm că 35% din efectivul total de vaci este reprezentat de rasa Bălţată Românească – tipul Simmental, rasă care se pretează foarte bine pentru producţia de carne.

Valorificarea producţiei de carne în anii 2006-2008

	U.M.	2006	2007	2008	% 2007 / 2008
Animale sacrificate – total din care:in unităţi specializate	Mii cap.	1115 156	1206 211	1116 188	- 7,5 - 11
Greutatea în carcasă	tone	194380	211204	190616	- 9,7
din care: în unităţi specializate	tone	33111	43477	39821	- 8,4
Greutatea medie în carcasă în unităţile specializate	kg	212,3	206,0	211,5	+ 2,7

• În anul 2008 comparativ cu anul 2007:
  • numărul total de bovine sacrificate a înregistrat o scădere cu 7,5%;
  • producţia totala obţinută a scăzut cu 9,7%.

• În ceea ce priveşte sacrificările de bovine în unităţile industriale specializate:
  •  a scăzut numărul de capete sacrificate cu 11 %,
  •  a crescut greutatea medie in carcasa cu 2,7%.

Import – export carne de bovine (inclusiv animale vii) 2006-2008

Specificare	Anul	Import total to.	Export total to.	Consum intern to.	% import din consum intern
Carne de vită	2005	27,1	18,4	200	14
	2006	43,0	23,8	178	24
	2007	10,7	31,4	146	7
	2008	13,0	24,3	142	9

• Importul de carne de vită în consumul intern a fost:

2003	2004	2005	2006	2007	2008
2%	2%	14%	24%	7%	9%

Importul şi exportul de carne de vită pentru primele 5 luni, pe anul 2009:

IMPORT	EXPORT
import carne refrigerată plus congelată 7.743 tone;	export carne refrigerată plus congelată 690 tone;
import animale în viu pentru sacrificare 108 tone;	export animale în viu pentru sacrificare 6.402 tone;

Consumul pe cap de locuitor în România

În România, consumul este scăzut pe cap de locuitor, dar autoconsumul este ridicat în zonele rurale. Astfel, consumul de carne de bovine (în echivalent carcasă) în anul 2009 a fost de 2,6 kg/locuitor (până la 31.05.2009).

Consumul de carne de vită în România pe locuitor se prezintă astfel:

2007 – 6,8 kg/loc;

2008 – 6,6 kg/loc;

Carnea de vită reprezintă 10% din consumul de carne din România, faţă de 40% cât este media în UE.

Acest tip de carne este bogat în vitamine şi sărac în grăsimi. Compoziţia chimică a cărnii de vită comparativ cu alte specii:

Tipul de carne	Compoziţia chimică (%)
	Apă	Proteine	Grăsime
Vită tineret mascul Vită tineret femel Vită adulte	70 – 77	19 – 25	0,6 – 5,2
	71 – 77	21 – 25	0,9 – 5,5
	69 – 74	21 – 24	2,3 – 8,3
Porc	65	12	23
Oaie	70	18	12
Curcan	62	20	17
Pui	65	30	5
Peşte	70	20	10

Forme de sprijin pentru femele de vaci pentru anul 2009

1.Prima pe exploataţie se acordă producătorilor agricoli, o singură dată pe an, în funcţie de efectivul de bovine înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor la data de 31 ianuarie 2008, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) exploataţia să fie de minimum 3 capete de bovine;

b) vârsta bovinelor să fie de minimum 6 luni;

c) exploataţia să fie înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor la data solicitării primei;

d) să nu aibă datorii restante la bugetul de stat şi la bugetul local, la data solicitării primei.

2. Prima pe exploataţia de bovine se acordă şi producătorilor agricoli, o singură dată pe an, pentru exploataţiile înfiinţate în perioada 1 februarie 2008 – 31 ianuarie 2009, în funcţie de efectivul de bovine înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor la data de 31 ianuarie 2009, care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

a) exploataţia să fie de minimum 3 capete de bovine la data de 31 ianuarie 2009;

b) vârsta bovinelor să fie de minimum 6 luni la data de 31 ianuarie 2009;

c) exploataţia să fie înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor la data solicitării primei;

d) să nu aibă datorii restante la bugetul de stat şi la bugetul local, la data solicitării primei.

Pentru a beneficia de primă, producătorii agricoli trebuie să deţină un efectiv de animale pentru care nu s-a solicitat primă în anul 2008.

Pentru susţinerea bovinelor a fost alocată suma totală de 884.565,6 mii lei, astfel:

• 685 mii lei – pentru conducerea registrelor genealogice, în cuantum de 7,5 lei/cap;
• 500 mii lei –pentru achiziţia de containere pentru conservarea materialului seminal congelat, în cuantum de 3500 lei/buc;
• 50 mii lei – pentru testare masculi, în cuantum de 1000 lei/cap;
• 5.000 mii lei – pentru bovine clasificate în abatoare autorizate, în cuantum de 100 lei/carcasa;
• 120.000 mii lei – pentru lapte conform livrat la procesare, în cuantum de 0,3 lei/kg;
• 741.174 mii lei – pentru  exploataţiile de bovine, în cuantum de              ≈ 495 lei/cap;
• 206,6 mii lei – pentru resurse genetice, în cuantum de 1000 – 1100 lei/cap;
• 12.500 mii lei – pentru COP bovine, în cuantum de 64,7 – 130 lei/cap
• 2.000 mii lei – pentru achizitia de material seminal bovine, în cuantum de  6-7 lei/doza;
• 1.450 mii lei – pentru efectuarea analizei laptelui, în cuantum de    1 lei/analiză;
• 1.000 mii lei – pentru elaborarea sistemului informatic, în cuantum de 10 lei/cap;

Sprijin pentru fermele de vaci de carne:

Pentru îmbunătăţirea calităţii producţiilor de carne prin susţinerea financiară a implementării sistemului de clasificare a carcaselor de bovine se acordă 100 lei/carcasă în cuantum de 5 000 lei.                                                            

Condiţiile pentru acordarea sprijinului sunt următoarele:

- producătorii agricoli persoane fizice şi/sau juridice, crescători de bovine care sacrifică bovinele în abatoare care clasifică carcasele conform Sistemului de clasificare a carcaselor EUROP:

• livrate la abatoare autorizate ;
• abatorizate în regim de prestare servicii;
• abatorizate în abatoare proprii, autorizate, în cadrul unităţilor integrate şi a căror activitate este evidenţiată distinct.

- perioada de solicitare: 30 de zile de la vânzarea bovinelor;

- obiectivul: implementarea sistemului de clasificare a carcaselor de bovine.

Prima pe exploataţie pentru bovine se acordă în cadrul unui plafon maxim de aproximativ 182.792,26 mii Euro.

Date de contact ferme de vaci de carne:

A.F. CHISMORE CRISTIAN- 180 de capete
Loc. Sicula, jud. ARAD
Tel. 0754322154

SC CARMOLIMP SRL- 973 de capete
Loc. Ucea de Jos, jud. BRASOV
Persoană de contact: PAUL SONERIU
Tel. 0745126085

SC ABERDEEN ANGUS SRL- 154 de capete
Loc. Dostad, jud. ALBA
Persoană de contact: MIHAI MIRON
Tel. 0722351102

Ferme deţinătoare de animale de rasă pură specializate pentru producţia de carne şi metişi ale acestora cu rase locale

Judeţul	Ferma	Total efectiv
			ALBA	SC ABERDEEN ANGUS SRL	154
ARAD	SC REAL FRIULLI SRL AF CHISMORE CRISTIAN SC GLOBAL INTERNAŢIONAL	420 180 800
ARGEŞ	SC AGROSTAR FARMEX SRL	71
BISTRIŢA	PETREAN EUGENIA NATALIA	21
BRAŞOV	SC CARMOLIMP SRL DUMITRU MIRCEA SC POLZOO SRL	973 50 227
CARAŞ SEVERIN	SC KORN COMERT SRL SC BAUTEHNIK SRL	915 281
CLUJ	S.C. ANGUS RANCH SRL	33
COVASNA	BENDE KALMAN SZIGETY YANOS DEMETER DENES NEMETH ATTILA SC PRIMOCEZAR	100 70 16 180 1000
DOLJ	GĂIAN ŞERBAN	31
GALAŢI	SOC. AGRICOLĂ  ÎNFRĂŢIREA	60
GORJ	ANDREI PF	18
HARGHITA	SC PALCARO SA SC RINDE MAST SA	26 16
IAŞI	SC AGRICOLA MIRON SA SC PANIFCON SA	50 22
MARAMUREŞ	SC CARAINTERTRANS SRL SC DECOPROD SRL PROPRIETARI (15-200 cap.)	100 320 617
MUREŞ	SC CHAROLAISE SA	70
NEAMŢ	SC TCE TREI BRAZI	375
PRAHOVA	SC DUTCH TRADING INTERNATIONAL SA	209
SIBIU	SC KARPATEN MEAT SRL SC FAVOTIT AGRO SRL	123 153
SUCEAVA	PRODANIUC OVIDIU MARCEL	219
TIMIŞ	SC EMILIANA SRL AGROSOLARE QUINTINO AGRICULTURE URSU FLORINA	1000 295 55 28
CĂLĂRAŞI	SC ECOVITA	89

NOTĂ:

Majoritatea exemplarelor din aceste ferme aparţin raselor de carne aberdeen- angus, caharolaise, limousine şi bleu blanch belgique.

Sursa MAPDR