Proteste de toamnă
În loc să-şi vadă de campania de toamnă de însămânţări sau de recolta de floarea-soarelui şi porumb, producătorii agricoli sunt nevoiţi să iasă în stradă pentru a-şi obţine drepturile. Drepturi pe care ar fi trebuit să le primească fără întâlniri, discuţii şi negocieri interminabile. După 8 luni de rezultate sterile, când singurul răspuns primit a fost cel că „nu se poate”, în loc de „să căutăm împreună soluţii”, tot domnul ministru îşi arată nedumerirea că anumite organizaţii nu mai vor să stea la aceeaşi masă. Nu aş numi-o a dialogului atâta vreme cât toate propunerile venite din partea reprezentanţilor agricultorilor s-au lovit de răspunsul negativ al celor care sunt puşi la conducerea ministerului să dea soluţii pentru producătorii agricoli. Menirea lor, poate nu o cunosc, este de a fi în slujba fermierilor români şi nu împotriva lor.....Citeste mai mult
Convorbiri cu ştreangul de gât
Redacţia: Dle dr ing Dimitrie Muscă, am remarcat demult că la început şi chiar mai târziu aţi folosit pentru deplasare celebrele maşini romaneşti DACIA şi ARO, acum aţi trecut la maşini de lux?...
Dr. ing. Dimitrie Muscă: Greşit! Asemenea maşini sunt în momentul de faţă o necesitate. Deplasarea de la o solă la alta trebuie făcută rapid. Timpul nu ne permite amânări la recoltare, dar mai ales trebuie să cunoaştem zilnic starea de sănătate a tuturor plantelor. Am mai spus-o, eu sunt adeptul tratamentelor preventive, dar oscilaţiile din această vară pot să ofere surprize extrem de neplăcute.!
....Citeste mai mult
Cronica unui prost cu studii superioare
Se zice că Romulus Zăroni ar fi fost cel mai “isteţ” ministru al Agriculturii. Cum nu ştiţi cine a fost Zăroni?! Istoria anecdotică spune că „Caligula Imperator / A făcut din cal - senator, / Petru Groza - mai sinistru / A făcut din bou - ministru.”
În realitate Romulus Zăroni a fost un ţăran cu şapte clase, din Nădăştia de Sus, judeţul Hunedoara. Om de casă al lui Petru Groza - fusese angajat pe moşia lui - devine, la 6 martie 1945, ministru al Agriculturii şi Domeniilor, până în 29 noiembrie 1946, iar mai apoi, până în 30 decembrie 1947, ministru al Cooperaţiei.....Citeste mai mult
În vârful peniţei
Sincer să fiu, dacă până mai ieri mă aflam în postura de adversar declarat al statului – uşure, că nu la statul ăla mă refer, ci la statul în faţa aparatului numit televizor -, începând de aseară îmi cer scuze şi, brusc, conform proverbului etrusc, îmi schimb această atitudine. De parcă aş fi primul ori ultimul care-şi schimbă convingerile, trecând dintr-o tabără în alta ori dintr-un – puşchea pe limbă! – partid într-altul. Că vorba ceea, ce mi-i stânga, ce mi-i dreapta, tot un drac! Dar, mă rog, asta-i altă poveste, interesul poartă fesul, se numea, parcă, melodia aceea din îndepărtata-mi – iată! – tinereţe. Dar, să revin la obiectul în discuţiei, de-i zic unii – şi pe bună dreptate-i zic –tembelizor. ....Citeste mai mult
Scrisoarea lu' Gheorghe
’Cearcă să supravieţuieşti Şefu’! Oricum!
Să nu dea Ăl dă Sus să te bântuie gânduri furădănite dă criză că auzi că te năpădeşte mai ales dacă ieşti foncţionar pă ombilicu’ târgului. Cică ioc compensatoare! Nu-ţi doresc, da’ de’o fi să te reducă, să contezi pă mine. Zic că dacă o hi şi-o hi, să faci ce făcui io. Lăsai mahalaua şi mă’nturnai la origini. Merge treaba! Aprovizionez dăn gro rural, privata dăn obor. Service agricol, ca’cum ar veni! Mi’am tras şi logo dă firmă, "it tradişănal ciordid product" (pintru ecspaţi, dacă şti ce ie!). ....Citeste mai mult
