Un lanţ de aprovizionare cu alimente mult mai performant este de dorit la nivel european (I)

Text: Dr. Ing. Daniel BOTĂNOIU

Comunicarea Comisiei europene, referitoare la un lanţ de aprovizionare cu alimente mult mai performant, în Europa, a scos în evidenţă numeroasele probleme, devenite vizibile, ca urmare a volatilităţii spectaculoase a preţului produselor de bază, în sectorul agroalimentar.

Documentul de lucru reuneşte idei care au drept scop reformarea politicii şi apariţia de eventuale instrumente, care să permită ameliorarea funcţionării lanţului alimentar, care să ofere un venit echitabil agricultorilor, cu propunerea unui preţ abordabil pentru consumatori.

Raportorii europeni ţin cont de toate intervenţiile şi contribuţiile, aduse înainte de prezentarea proiectului de raport, comisarului pentru agricultură şi dezvoltare rurală, pentru prima auditare de către experţi, în data de 04 mai 2010.

Având în vedere cele prezentate, cred că trebuie să ne aplecăm cu seriozitate asupra următoarelor capitole conţinute de comunicarea Comisiei şi anume:

Transparenţa

Comisia propune măsuri care au în vedere creşterea transparenţei preţurilor din întreg sectorul alimentar. Aceste măsuri includ în principal, o mai bună transparenţă a instrumentelor derivate ale produselor agricole de bază, înainte de a avea un control mai bun, a speculei excesive şi a volatilităţii preţurilor produselor agricole de bază. Comisia propune un instrument european de supraveghere a preţurilor şi a serviciilor care să aibă la bază compararea preţurilor en detail a produselor agroalimentare accesibile.

Aceste propuneri de măsuri nu includ:

• Măsuri care să urmărească creşterea transparenţei repartiţiei valorii adăugate şi asupra marjelor de profit între diferiţii actori ai lanţului alimentar;
• Informaţii care să scoată în evidenţă costul real al producţiei în raport cu preţul oferit de cumpărători şi consecinţele aferente acestor practici de producţie cu privire la calitatea produselor agroalimentare, restructurarea sectorului şi incidentele negative asupra mediului;
• Informaţii referitoare la influenţa excedentului structural de producţie cauzat de anumite politici care privesc aprovizionarea cantitativă şi diminuarea preţului producţiei ce se aduce pe piaţă.

Concurenţa

Pe baza recomandărilor grupului de experţi pentru competitivitatea industriei agro-alimentare, Comisia a propus măsuri care să încurajeze concurenţa în interiorul lanţului alimentar european, în principal prin sprijinirea unei integrări verticale cuprinzătoare a industriei alimentare pe piaţa interioară şi sugestia de a elimina constrângerile de aprovizionare teritorială, contrare principiilor de funcţionare a pieţei comunitare. Comisia a examinat o selecţie de norme de mediu şi de regim al etichetajelor de origine, susceptibile de a fi alimentate cu schimburi transfrontaliere, precum şi propuneri de suspendare a etichetajelor de origine regională sau naţională care să înlocuiască printr-un nou cadru indicaţiile geografice, pentru normele de comercializare şi pentru regimurile de certificare în cadrul politicii de calitate.

Aceste propuneri de măsuri nu ţin cont de:

• Marea diversitate a structurii teritoriale, mărimea, gradul de specializare, gradul de ocupare al forţei de muncă şi accesul la susţinerea publică a întreprinderilor mici, mijlocii şi mari care sunt participante în cadrul lanţului alimentar;
• Puterea de negociere extrem de inegală a agricultorilor în raport cu procesatorii, angrosiştii sau detailiştii care a condus la practici neloiale venite din partea cumpărătorilor şi pe cale de consecinţă un comportament anticoncurenţial;
• Interesul scăzut al autorităţilor europene responsabile cu concurenţa de a înfrunta aceste asimetrii şi de a lua măsuri adecvate pentru a reduce rezultatele slabe obţinute în materie;
• De “războiul preţurilor” care are loc, în prezent, cu lanţul marilor magazine, în cea mai mare parte a statelor europene care nu ţine cont de incidenţa asupra preţului de producţie, nici de calitatea produselor alimentare, ci de concentrarea în creştere a puterii de cumpărare.

Restructurarea agriculturii şi a lanţului alimentar

Comisia propune măsuri care să ducă la restructurarea sectorului agricol şi a lanţului alimentar şi sugerează încurajarea creării de organizaţii puternice ale producătorilor agricoli.

Aceste propuneri de măsuri nu ţin cont de:

• Marea diversitate a structurilor agricole şi de mărimea exploataţiilor, de rolul lor şi de capacitatea concurenţială diferită pe pieţele locale, regionale, naţionale şi internaţionale;
• Marea diversitate a industriei de transformare şi a diferitelor niveluri de competitivitate relativă pentru pieţe şi pentru lanţul de aprovizionare din care ele fac parte;
• Diversitatea comercianţilor locali, a pieţelor, a lanţurilor alimentare locale şi de existenţa sistemelor de aprovizionare cu alimente de semisubzistenţă independente, care nu depind de evoluţia pieţei;
• Puternica dependenţă faţă de materiile prime externe lanţului alimentar, importurile dese care provin de la producătorii agricoli care practică agricultura intensivă şi care conform Comisiei, sunt producătorii cei mai competitivi de pe lanţul alimentar;
• Dispariţia rapidă a întreprinderilor, comercianţilor şi magazinelor de mărime mică şi mijlocie, în special, din zonele rurale defavorizate;
• Conflictul aparent strategic între regulile europene de concurenţă şi intenţia exprimată a Comisiei de a ameliora puterea de negociere a organizaţiilor producătorilor, înainte de a permite acestora din urmă, de a obţine un preţ echitabil pentru producţia lor.